De ce ADR alocă 249.000 RON pentru audit pe un cloud guvernamental care nu există încă?

Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) a publicat o licitație controversată pentru servicii de audit financiar în valoare de 249.000 RON (49.800 EUR), destinată unui proiect de "implementare a infrastructurii de cloud guvernamental" care se află încă în faza de dezvoltare. Procedura simplificată, cu termen extrem de scurt și condiții restrictive, ridică întrebări serioase despre oportunitatea și transparența acestei cheltuieli publice.

Cazul devine și mai îngrijorător prin prisma faptului că auditul financiar se cere pentru un proiect finanțat prin PNRR care vizează jaloanele 154 și 155 - INVESTIȚIA I1, iar documentația procedurilor sugerează că infrastructura cloud nu este încă operațională. De ce se cheltuie o sumă atât de consistentă pe servicii de audit pentru ceva ce nu funcționează efectiv?

Analiza procedurii: Termene suspecte și bariere la intrare

Examinarea atentă a documentației oficiale relevă multiple aspecte problematice care limitează sever concurența reală. Conform art. 154 din Legea 98/2016, termenul de 20 de zile pentru depunerea ofertelor este la limita minimului legal, dar în practică insuficient pentru o procedură de această complexitate.

Cel mai îngrijorător aspect constă în cerințele de calificare. ADR solicită ca ofertanții să fi prestat în ultimii 3 ani "servicii similare" în valoare minimă cumulată de 249.000 lei, prin maxim 2 contracte. Această condiție elimină practic firmele mici și mijlocii din competiție, creând o barieră artificială la intrare care contravine principiului concurenței loiale din art. 2 alin. (2) lit. b) din Legea 98/2016.

Documentația definește "servicii similare" ca fiind "servicii de audit financiar în domeniul accesării finanțărilor nerambursabile sau similare acestora, cum ar fi proiecte finanțate prin programe internaționale, fonduri EU/fonduri BERD/fonduri BM/altele". Această formulare vagă și extrem de specifică ridică suspiciuni că procedura ar putea fi concepută pentru un anumit tip de prestatori.

Indicatori de risc juridic ridicat

Conform art. 193 din Legea 98/2016, autoritatea contractantă are obligația să verifice îndeplinirea criteriilor de selecție. Însă ADR a optat pentru "indicația globală pentru toate criteriile de selecție" în DUAE, ceea ce reduce transparența verificărilor inițiale.

Un element care necesită atenție specială este structura criteriilor de atribuire. Deși se aplică "cel mai bun raport calitate-preț", ponderea prețului este de doar 40%, în timp ce criteriile tehnice (planul de lucru și experiența experților) cumulează 60%. Pentru servicii de audit - care au metodologii standardizate - această proporție pare nejustificată și poate favoriza artificial oferte cu prețuri ridicate.

Procedura conține și prevederi controversate privind garanția de participare. Deși valoarea de 249.000 RON se situează sub pragul unde garanția devine obligatorie prin lege, autoritatea o solicită totuși, creând o barieră suplimentară pentru operatorii economici mici.

Probleme de transparență și proportionalitate

Documentația indică că auditul va acoperi "verificarea că toate cheltuielile declarate de Beneficiar în Cererile de Transfer (CT) sunt reale, înregistrate corect și eligibile". Însă pentru un proiect care se află în implementare, costul de 249.000 RON pentru doar două rapoarte de audit (unul intermediar și unul final) pare disproporționat.

Conform art. 7 din Legea 98/2016, autoritatea contractantă trebuie să respecte principiul proporționalității între obiectul contractului și cerințele impuse. În acest caz, experiența minimă solicitată (servicii similare de 249.000 lei prin maxim 2 contracte) pare excesivă pentru natura standardizată a serviciilor de audit financiar.

Un aspect neobișnuit constă în faptul că ADR solicită în mod explicit "experiență similară cu cele care fac obiectul viitorului contract", dar definește foarte restrictiv ce înseamnă "similar". Această abordare poate constitui o măsură discriminatorie care limitează accesul la procedură, contrar art. 2 alin. (2) din Legea 98/2016.

Impact asupra utilizării eficiente a banului public

Suma de 249.000 RON reprezentă o cheltuială semnificativă din fondurile publice, echivalentă cu 49.800 EUR. Pentru servicii de audit care urmează metodologii standardizate și proceduri verificabile, această valoare ridică întrebări legitime despre eficiența cheltuielilor publice în contextul economic actual.

Procedura vizează fonduri PNRR, ceea ce înseamnă că eventualele neregularități pot afecta nu doar bugetul național, ci și relația României cu Comisia Europeană privind absorbția fondurilor europene. Conform art. 1 alin. (2) din Legea 98/2016, achizițiile publice trebuie să asigure utilizarea eficientă a fondurilor publice.

Ce pot face cetățenii

Orice persoană poate consulta documentația completă pe platforma e-licitatie.ro și poate sesiza eventualele neregularități. Conform art. 278 din Legea 98/2016, orice persoană care consideră că a fost vătămată poate depune plângere la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în termen de 7 zile de la luarea la cunoștință.

Cetățenii pot de asemenea să sesizeze Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP) cu privire la respectarea principiilor achizițiilor publice în această procedură. Transparența și responsabilitatea în utilizarea banului public reprezintă drepturi fundamentale ale cetățenilor într-un stat de drept.

Cazul ADR demonstrează încă o dată necesitatea supravegherii civice active asupra modului în care autoritățile publice gestionează fondurile publice, mai ales în contexte unde procedurile pot favoriza artificial anumiți operatori economici.