De ce BNR cheltuie 6 milioane RON pentru sondaje în doar 34 de luni?
Banca Națională a României (BNR) a publicat o licitație de 6.045.000 RON (1.209.000 EUR) pentru servicii de cercetare de piață și sondare a opiniei publice, într-un context economic marcat de presiuni bugetare. Contractul, cu durata de 34 de luni, ridică întrebări serioase asupra priorităților instituției și eficienței cheltuielilor publice.
Documentația tehnică relevă că această cercetare statistică urmează să îndeplinească cerințele Orientării (UE) 2025/333 a Băncii Centrale Europene privind informațiile statistice despre avuția, veniturile și consumul gospodăriilor. Însă suma alocată - echivalentul a 178.000 RON lunar - pare disproporționat de mare pentru o cercetare statistică, chiar și una de amploare europeană.
Investigația pas cu pas
📊 Analiza documentației tehnice
Examinarea atentă a documentului de achiziție relevă mai multe aspecte problematice. Cercetarea vizează colectarea de date statistice cantitative prin metodele CAPI (computer aided personal interview) ca metodă principală, respectiv CAWI și CATI ca metode complementare.
Detalii financiare îngrijorătoare:
- Suma totală: 6.045.000 RON pentru 34 de luni
- Cost lunar mediu: aproximativ 178.000 RON
- Echivalent: 1.209.000 EUR la cursul actual
Documentația specifică că ofertanții trebuie să demonstreze experiență similară în ultimii 3 ani pentru "servicii similare de cercetare de piață pe eșantioane cumulând minim 5.000 de gospodării". Această cerință, deși aparent tehnică, ridică întrebări despre reala complexitate a proiectului.
🔍 Indicatori de risc identificați
Criterii de calificare restrictive:
- Experiența similară cerută: maximum 3 contracte în ultimii 3 ani
- Cifra de afaceri medie necesară: minimum 6.000.000 RON pe ultimii 3 ani
- Certificări obligatorii: SR EN ISO 9001 și SR EN ISO 27001
Aspecte procedurale suspecte:
- Criteriul de evaluare privilegiază prețul (80% din punctaj)
- Experiența echipei valorează doar 20% din punctaj total
- Termenul pentru clarificări: doar 18 zile
Documentația precizează că cercetarea se va efectua "la nivel național", dar nu detaliază suficient metodologia pentru a justifica costurile majore. Comparând cu studii similare din sectorul privat, suma pare excesivă pentru o cercetare statistică, chiar și de amploare națională.
💡 Ce arată investigația
Analiza costurilor ridică întrebări serioase despre eficiența cheltuielilor publice. La un cost mediu de 178.000 RON lunar, proiectul pare să depășească substanțial prețurile de piață pentru servicii de cercetare similare.
Aspecte care necesită clarificări:
- De ce durata de 34 de luni pentru o cercetare statistică?
- Cum se justifică costul de aproape 1.200 EUR per gospodărie investigată?
- Care este frecvența și amploarea reală a sondajelor planificate?
BNR nu a publicat studii de fundamentare care să justifice această sumă considerabilă, lăsând loc la interpretări despre prioritățile reale ale instituției în contextul economic actual.
Impactul asupra cetățenilor
Suma de 6.045.000 RON echivalează cu salariile medii anuale ale aproximativ 1.500 de angajați români timp de un an, considerând salariul mediu actual de 4.000 RON lunar. Pentru o perspectivă mai clară, această sumă ar putea finanța:
- Construcția sau modernizarea a 3-4 școli rurale
- Echiparea completă a 2 spitale de urgență la standarde europene
- Programul de burse sociale pentru 6.000 de studenți pe un an universitar
În contextul în care multe comunități din România se confruntă cu probleme de infrastructură și servicii publice deficitare, alocarea unei sume atât de mari pentru sondaje ridică legitime întrebări despre prioritățile naționale.
Cetățenii au dreptul să înțeleagă cum își cheltuiește BNR resursele și dacă aceste studii vor avea un impact real asupra politicilor economice sau reprezintă doar o formalitate birocratică costisitoare.
Ce pot face cetățenii
Transparența instituțională este un drept fundamental în România. Cetățenii pot:
Acțiuni imediate:
- Solicitarea de informații publice către BNR privind justificarea costurilor
- Depunerea de petiții către Curtea de Conturi pentru verificarea eficienței cheltuielilor
- Sesizarea Agenției Naționale pentru Achiziții Publice (ANAP) în privința procedurii
Monitorizare pe termen lung:
- Urmărirea evoluției procedurii pe platforma e-licitatie.ro
- Solicitarea publicării rapoartelor finale ale cercetării
- Verificarea impactului real al studiilor asupra politicilor BNR
Implicare civică:
- Contactarea deputaților și senatorilor pentru interpelări parlamentare
- Organizarea de petiții publice pentru transparența cheltuielilor instituționale
- Participarea la consultările publice ale BNR pe teme economice
Procedura de contestare poate fi inițiată în termen de 10 zile de la publicarea anunțului, conform Legii nr. 101/2016. Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) este organismul competent pentru soluționarea eventualelor contestații.
Cetățenii au puterea să influențeze modul în care instituțiile publice își cheltuiesc resursele. Doar prin vigilență civică și implicare activă se poate asigura că banul public este folosit în interesul real al comunității.