PICCJ: Acord-cadru pe 48 luni pentru 12 milioane RON la energie electrică cu criterii restrictive de calificare

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) a lansat o licitație în valoare de 12 milioane RON (2,4 milioane EUR) pentru furnizarea energiei electrice de joasă tensiune prin încheierea unui acord-cadru pe 48 de luni. Procedura, publicată pe 16 iulie 2025 cu termen de depunere până pe 25 august, ridică întrebări privind proporționalitatea costurilor și condițiile de calificare pentru o instituție judiciară.

Analiza documentației de atribuire relevă aspecte procedurale care necesită atenție, mai ales în contextul actual când utilizarea eficientă a banilor publici reprezintă o prioritate națională. Suma alocată pentru consumul energetic al unei singure instituții ridică semne de întrebare despre planificarea bugetară și evaluarea necesităților reale.

Investigația pas cu pas

📊 Analiza datelor din documentația oficială

Conform caietului de sarcini, PICCJ estimează un consum anual între 1.410-1.915 MWh pentru doar două puncte de furnizare: sediul din B-dul Libertății nr. 14 și garajul din B-dul Ghencea nr. 35B. Pentru întreaga durată a acordului-cadru (48 luni), consumul estimat variază între 5.640-7.660 MWh.

Calculând costul unitar, rezultă aproximativ 1.565-2.127 RON/MWh, ceea ce pare considerabil pentru energia electrică de joasă tensiune. Documentația prevede contracte subsecvente cu valori estimate între 1,8-3 milioane RON anual, sugerând o volatilitate mare în estimarea costurilor.

Procedura utilizează criteriul "cel mai bun raport calitate-preț" cu o ponderare de 90% pentru preț și doar 10% pentru ponderea energiei din surse regenerabile, o abordare surprinzătoare într-un context în care sustenabilitatea ar trebui să aibă o pondere mai mare.

🔍 Indicatori de risc identificați din documentație

Analiza detaliată a documentelor de atribuire evidențiază mai multe aspecte problematice:

Cerințe restrictive de calificare: Operatorii economici trebuie să demonstreze experiență similară în valoare cumulată de minimum 2,5 milioane RON din maximum 3 contracte în ultimii 3 ani. Această condiție poate limita considerabil numărul ofertanților eligibili.

Condiții de autorizare complexe: Pentru operatorii români se cere licența ANRE conform Legii 123/2012, iar pentru cei străini, decizia ANRE pentru confirmarea dreptului de participare la piețele de energie din România. Aceste cerințe, deși legale, pot restrânge concurența.

Garantia de participare: Documentația stabilește o garanție de participare substanțială, fără să specifice exact valoarea, ceea ce poate constitui o barieră pentru ofertanții mai mici.

Perioada lungă de contract: Acordul-cadru pe 48 luni, fără posibilitatea de reînnoire, poate genera rigiditate în adaptarea la fluctuațiile pieței energetice.

💡 Ce arată investigația

Examinarea documentației ridică întrebări despre:

• Proporționalitatea costurilor: Suma de 12 milioane RON pentru energia electrică a unei instituții judiciare pare disproporționată față de dimensiunea și numărul de angajați


• Justificarea duratei contractului: Perioada de 4 ani pentru un acord-cadru în piața volatilă a energiei ridică semne de întrebare


• Transparența estimărilor: Diferența mare între valoarea minimă și maximă a contractelor subsecvente (1,8-3 milioane RON) sugerează incertitudine în planificare


• Criteriile de calificare: Condițiile impuse pot limita artificial concurența, afectând principiul obținerii celui mai bun raport calitate-preț

Impactul asupra cetățenilor

Suma de 12 milioane RON (2,4 milioane EUR) reprezintă o alocare semnificativă din fondurile publice pentru o singură instituție. În contextul actual de optimizare a cheltuielilor publice, această sumă ridicată pentru energie electrică ar putea fi supusă unei analize mai atente de eficiență.

Principiile transparenței și responsabilității în gestionarea banilor publici impun ca fiecare contract de această magnitudine să fie justificat prin analiza cost-beneficiu și comparații cu piața. Cetățenii au dreptul să înțeleagă cum sunt utilizate fondurile publice și să solicite clarificări când apar neclarități.

Ce pot face cetățenii

Procedura de achiziție poate fi monitorizată de către societatea civilă prin:

Solicitări de informații publice: Conform Legii 544/2001, cetățenii pot cere detalii despre fundamentarea valorii estimate și analiza consumului istoric

Sesizări la ANAP: Agenția Națională pentru Achiziții Publice poate fi sesizată cu privire la aspectele procedurale discutabile

Contestații la CNSC: Operatorii economici interesați pot contesta condițiile restrictive de calificare la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor

Monitorizare civică: Organizațiile de profil pot urmări derularea contractului și eficiența implementării

Transparența și supravegherea civică asupra achizițiilor publice reprezintă instrumente esențiale pentru asigurarea utilizării responsabile a fondurilor publice. Această licitație constituie un caz relevant pentru importanța monitorizării continue a modului în care instituțiile publice gestionează resursele financiare ale contribuabililor.